Domnule Tudor Chiuariu, cu ce se ocupa Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF)?
Departamentul a preluat atributiile fostului Corp de Control al Primului Ministru in privinta controlului fondurilor europene, a asistentei financiare nerambursabile pe care Romania o primeste de la UE. In 2005, in incercarea de a ne atinge obiectivul de aderare la UE la 1 ianuarie 2007, am facut o reforma in ceea ce priveste protectia fondurilor europene in Romania. Principalele elemente ale acestei reforme au fost: infiintarea Departamentului pentru Lupta Antifrauda, stabilirea unui cadru normativ, Ordonanta de Urgenta 49/2005, adoptarea Strategiei Nationale de Lupta Antifrauda prin HG si intensificarea activitatii de control si a pregatirii profesionale a personalului care lucreaza in acest domeniu.
Ca sa revenim la atributii, sunt trei mari categorii. DLAF efectueaza controale la fata locului la beneficiarii fondurilor europene. Asadar, orice beneficiar de proiect pe bani europeni se poate astepta ca inspectorii DLAF sa-l viziteze; acestia au dreptul sa controleze toate spatiile folosite in scop economic pentru a vedea daca proiectul a fost intr-adevar implementat si au acces la toate documentele in legatura cu proiectul european. In al doilea rand, DLAF coordoneaza toate celelalte institutii implicate in gestionarea si controlul fondurilor europene. In al treilea rand, DLAF coopereaza cu Oficiul European pentru Lupta Antifrauda, (OLAF), serviciul Comisiei Europene.
In atributiile DLAF intra "controlul obtinerii, derularii si utilizarii" fondurilor europene. Cum se face controlul obtinerii?
Controlul obtinerii se refera la procedurile de licitatie prin care au fost obtinute contractele. Procedura este de obicei aceasta, cel putin pe fondurile de preaderare de care am beneficiat pana acum, PHARE, ISPA si SAPARD: exista mai multe componente cu proiecte, acestea se lanseaza si cei care indeplinesc conditiile prevazute pot aplica. Exista o comisie de evaluare a propunerilor, dar noi controlam inclusiv acest aspect: daca cei care au castigat proiectul indeplineau conditiile. Si aici apar multe probleme, pentru ca unii nu indeplinesc, de exemplu, conditiile cu privire la platile impozitelor si taxelor catre stat, care trebuie sa fie nerestante. Obtinerea proiectului se face pe baza unor declaratii pe proprie raspundere de multe ori, si atunci ei declara in fals ca indeplinesc conditiile.
 
Competentele DLAF
 
Cum functioneaza practic DLAF: primiti sesizari, va autosesizati?
Exista trei modalitati prin care noi incepem un control, si anume: primim o sesizare de la orice persoana fizica sau juridica, de cele mai multe ori factori implicati in proiect, fie functionari publici care sesizeaza o neregula sau o frauda, fie firme dezavantajate in procesul de acordare a proiectului. In al doilea rand, avem sesizarile OLAF, cand descopera o neregularitate sau o frauda, fie in cadrul unui control intr-un serviciu sau intr-un directorat general al Comisiei, fie controland un participant extern in acest proiect - o firma din strainatate care a obtinut fondurile sau care a participat ca prestator de servicii - de exemplu, in constructii. Si, in al treilea rand, avem posibilitatea de a ne autosesiza. Una dintre directiile noastre se ocupa cu culegerea si analiza de date si informatii si, cand avem indicii privind o posibila frauda, putem sa dam drumul unui control din oficiu, deci fara sa avem nevoie de o sesizare. In acest scop, pentru ca baza noastra informativa sa fie cat mai larga, am incheiat protocoale cu toate organele de control financiar si fiscal: cu Garda Financiara, cu ANAF, cu agentiile de implementare, cele care urmaresc derularea proiectului si care sunt primele care pot sesiza neregulile sau fraudele. Acestea ne fac niste raportari trimestriale privind eventualele nereguli sau fraude. De asemenea, avem un protocol de colaborare cu Serviciul Roman de Informatii, care ne furnizeaza informatia privind posibile nereguli sau fraude cu bani europeni.
In momentul in care constatati o eventuala frauda, ce se intampla? Sesizati organele abilitate si aici se termina rolul Departamentului?
Noi am facut mai mult decat atat. Nu avem doar aceasta posibilitate de a sesiza, ci avem posibilitatea de a constata frauda. Prin Ordonanta 49 am consacrat calitatea DLAF de organ de constatare in privinta infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene. Asta inseamna ca procesele noastre verbale pot fi folosite ca mijloace de proba in dosarele penale care vor urma. Noi inaintam procurorilor nu numai o nota de control, ci si procese verbale de constatare, declaratii de la martori, eventuale corpuri delicte ridicate s.a. Asadar, am extins competentele DLAF si in sfera penala. Sigur ca, din momentul in care dosarul, cu toata documentatia, a plecat de la noi, de acolo e treaba procurorilor sa puna masuri asiguratorii ca sa recupereze prejudiciul si sa-i trimita pe cei vinovati in judecata.
 
Un corp de elita, nu un supraminister
 
Care e structura Departamentului? Cati oameni lucreaza aici?
Avem 45 de inspectori si exista trei directii. Directia legislatie, politici, training se ocupa de drafting legislativ, initierea de acte normative s.a., avizarea celorlalte acte normative care au atingere cu fondurile europene, politicile publice in domeniul antifrauda - si am mentionat deja Strategia Nationala de Lupta Antifrauda, care a fost adoptata in august anul trecut si suntem in proces de a o actualiza acum in vederea luarii ultimelor masuri in vederea aderarii la 1 ianuarie 2007 -, si partea de training, de pregatire profesionala, care e foarte importanta. Anul trecut am pregatit peste 200 de persoane din cadrul tuturor acestor autoritati care gestioneaza sau controleaza fonduri europene, procurori si judecatori care se ocupa de asemenea cazuri, si anul acesta vom avea 450 de participanti la training-urile noastre. Apoi avem Directia de control, care face controale la fata locului si redacteaza toate notele de control. A treia este Directia de culegere si analiza a datelor, care asigura tot acest suport informativ, atat pentru activitatea de control, cat si pentru diferitele analize pe care noi le facem. Pentru ca, din moment ce noi primim informatii de la toate agentiile de implementare a proiectelor, putem vedea care e tipul de neregula sau de frauda care apare mai des si care sunt zonele de pe parcursul unui proiect unde probabilitatea ca frauda sa apara este mai mare. Chestiunea asta ne ajuta foarte mult in eficientizarea activitatii de control, pentru ca ne ducem si controlam exact in punctele critice, slabe.
DLAF se suprapune in atributii cu alte organe de control?
Noi n-am incercat sa cream un supraminister, o suprastructura de control, ci am vrut sa ne pliem pe specificul acestui domeniu. Asa cum spuneam, in cadrul lui se manifesta foarte multe institutii: de la autoritatile de contractare, care incheie contractul cu beneficiarul si fac platile, la agentiile de implementare, care urmaresc derularea proiectului si modul cum el e pus in practica, la organele de control - financiar, fiscal, vamal -, la organele de urmarire penala si la instantele judecatoresti. Avand in vedere aceste chestiuni, noi am crezut ca e mai bine sa cream un corp de elita, care sa incerce sa coordoneze toate aceste institutii. De aceea avem protocoale de colaborare cu Garda Financiara si cu Politia, ca sa ne acorde suport operational: cand avem nevoie uneori sa facem noi controlul financiar putem sa trimitem o echipa a Garzii Financiare sau sa mergem noi impreuna cu Garda Financiara, intr-o echipa mixta. In acelasi mod colaboram cu Politia: daca avem probleme cu intrarea intr-un sediu sau nu ni se arata documentele s.a. Deci asta a fost ideea: nu de a crea un supraminister, ci de a crea un corp de elita care sa aiba posibilitatea sa coordoneze toate celelalte institutii existente care au atributii complementare sau adiacente controlului fondurilor comunitare. Eu sunt multumit. Pana in decembrie anul trecut am avut 26 de oameni si asta e un lucru care a fost remarcat si de Raportul Comisiei Europene din luna mai: capacitatea administrativa a Departamentului a fost intarita prin cresterea numarului de oameni.
 
Prestigiul de a lucra la Cancelaria Primului Ministru
 
Ce fel de oameni lucreaza aici? Ati mostenit si oameni din fostul Corp de Control sau sunt numai oameni tineri, adusi de dumneavoastra?
Media de varsta a Departamentului e de 30 de ani. In general, avem oameni tineri si foarte tineri. 20 dintre ei si-au finalizat studiile in strainatate, si asta e un lucru cu care eu personal ma mandresc, faptul ca am reusit sa-i aducem pe acesti oameni inapoi sa lucreze pentru Guvernul Romaniei. Avem absolventi de universitati importante din Europa, de la Cambridge, de la Utrech, din Olanda, de la Grenoble, din Franta s.a. Si inainte a fost un proces de acumulare de cunostinte si de experienta in acest domeniu al fondurilor comunitare. In Romania, aceste fonduri sunt controlate din 2002. Eu nu am venit aici sa fac tabula rasa, sa stric tot ce era inainte. A trebuit sa luam lucrurile bune, care intr-adevar erau foarte putine, dar unii dintre oamenii care s-au adaptat noilor exigente de calitate si de cantitate a muncii au ramas. Dar din cei 45, 80% sunt veniti in 2005, 2006.
Spuneti ca multi au facut studii in strainatate. Cum ati reusit sa-i aduceti aici? Le trebuie macar un stimulent financiar ca sa ramana.
In primul rand, trebuie sa spunem ca le-a fost oferit un salariu foarte bun - consilierii din cadrul Departamentului castiga echivalentul a 1.000-1.200 de euro pe luna -, dar nu numai asta. Eu cred ca, in al doilea rand, e prestigiul de a lucra la Cancelaria Primului Ministru: pentru unii dintre ei, la 22, 23, 24 de ani, primul loc de munca e aici, la cel mai inalt nivel administrativ posibil, si eu cred ca e chestiune de prestigiu in acelasi timp. Le-am dat posibilitatea sa lucreze intr-o institutie care e perfect europeana, e racordata la ultimele standarde la nivel european, si asta nu e putin, si le-am dat posibilitatea asta de a fi intotdeauna in contact cu un serviciu al Comisiei, cu serviciile, cu autoritatile nationale ale celorlalte state membre, si sigur ca asta e un mediu de munca atractiv. Si, nu in ultimul rand, cred ca le-am oferit ceea ce se cheama oportunitati de dezvoltare si de pregatire profesionala. Vorbeam de programele noastre de pregatire profesionala: ele au fost si in 2005, continua si in 2006 si vor continua si in 2007, si includ seminarii atat in tara, cat si in strainatate, sesiuni de training cu experti din statele membre ale Uniunii si cu experti OLAF, precum si internship-uri la OLAF la Bruxelles si in autoritatile partenere din statele membre.
Cum colaborati cu OLAF, mai ales pe partea concreta, de sesizare a fraudelor?
Inca din Raportul Comisiei din octombrie anul trecut, OLAF a considerat colaborarea cu DLAF ca fiind "very satisfactory", foarte buna, ceea ce iarasi nu e putin lucru, avand in vedere ca expresia foarte apare rar in Rapoartele Comisiei intr-un sens pozitiv. Dar am reusit sa le redam increderea partenerilor nostri ca nu ne facem ca lucram, ca investigam toate dosarele pe care ei ni le trimit, si au fost 7 anul trecut, in toate au fost constatate fraude si au fost inaintate foarte repede procurorilor. Mai mult decat atat, am dezvoltat un sistem in care, in cel mult doua saptamani dupa ce nota de control a ajuns la procurori, ea ajunge tradusa si la OLAF si partenerii nostri sunt foarte multumiti de acest lucru. Mai mult decat atat, Romania a devenit primul stat membru, in curs de aderare sau candidat care a desfasurat un control la fata locului in comun cu echipa mixta, cu OLAF. Asadar, inspectorii DLAF si investigatorii OLAF au fost impreuna si au investigat un proiect, si aceasta a decurs foarte bine: in curand, dosarul va fi pe masa procurorilor. Si eu cred ca, asa cum spunea si directorul general OLAF, procurorul german Hans-Hermann Brüner, Romania a devenit in aceste 15 luni un model, atat pentru statele membre mai vechi, cat si pentru statele membre mai noi, cele care au intrat in 2004, si pentru statele candidate Turcia si Croatia, in privinta gestionarii acestui domeniu: controlul fondurilor comunitare.
 
"N-o sa vina nimeni de la Bruxelles sa ma controleze pentru 10.000 de euro"
 
Haideti sa vorbim despre rezultate concrete: cate dosare ati inaintat, cate s-au incheiat?
In 2005 noi am finalizat 43 de dosare, ceea ce a reprezentat o crestere cu 300% a activitatii fata de 2004, fata de fostul departament de inspectie al primului ministru. In 26 dintre acestea au fost constatate fraude, infractiuni si ele au fost inaintate procurorilor. In 6 dintre aceste dosare deja s-a inceput urmarirea penala, iar unul a fost trimis deja in judecata. In privinta acestor prime luni din 2006, noi am deschis 42 de dosare, dintre care am finalizat 27, iar dintre acestea 23 sunt deja trimise catre parchetele competente pentru continuarea cercetarilor.
Ce fel de fraude sunt? E vorba de sume mici, de IMM-uri, de persoane cunoscute, de fraude importante?
Am incercat sa stam la aceeasi masa cu procurorii, cu partenerii nostri de la DNA, si sa vedem cum ne dozam efortul. Sigur ca ne-am indreptat, mai ales in cazurile in care ne-am autosesizat, catre proiectele cu valori mari: de exemplu, in 2005 am controlat proiecte in valoare de peste 100 de milioane de euro, ceea ce reprezinta cam a cincea, a sasea parte din banii care au intrat in Romania in 2005 de la UE. N-as putea sa spunem insa ca o sa controlam numai proiecte mari. Controlam si proiecte mici. Daca avem o sesizare, sigur ca noi ii dam curs, pentru ca exista, mai ales in cazul proiectelor mici, perceptia asta a celor care vor sa fraudeze, sa foloseasca incorect banii, ca "n-o sa vina nimeni de la Bruxelles sa ma controleze pentru 10.000 de euro". Ei, noi vrem sa schimbam aceasta perceptie si oamenii, fie ca beneficiaza de un euro, fie ca beneficiaza de milioane de euro, trebuie sa stie ca acesti bani trebuie folositi corect.
Dupa aderare, Romania o sa aiba de absorbit foarte multe fonduri europene. Veti faceti fata cu controlul acestui fluviu de fonduri?
Cu siguranta vom face fata. Deja ne ajustam structurile, cadrul normativ pentru fondurile care vor veni dupa 1 ianuarie 2007, si sigur ca o sa ne ajute si procedura, care e putin diferita, in sensul ca banii pe care noi ii vom folosi aici pentru aceste proiecte vor fi avansati de la bugetul de stat si vor fi contributiile, pe de alta parte, proprii ale societatilor care deruleaza proiectele, iar banii europeni vor veni la urma. Deci, in majoritatea acestor proiecte, banii europeni se platesc la urma si pe baza unei conformitati a ceea ce s-a realizat cu proiectul initial. Si atunci, sigur ca sarcina noastra in privinta unei mari parti din acesti bani e usurata.
 
Cariera politica
 
Sunteti membru al vreunui partid politic?
Da, sunt membru al PNL.
De ce ati intrat in politica?
Am intrat in politica in 1997, cand aveam 21 de ani, si am crezut atunci in schimbarea pe care putea s-o aduca plecarea de la putere a fostilor comunisti in 1996. Sigur ca am fost intr-o oarecare masura dezamagit de ceea ce s-a intamplat, de faptul ca fortele democratice care au venit atunci la putere n-au reusit sa puna in practica majoritatea obiectivelor din programul de guvernare. M-a determinat sa continui faptul ca, intre 2000 si 2004, Romania era pe cale sa devina un stat cu o fatada democratica, dar profund totalitar in spate: ne amintim ca oamenii erau ridicati de pe strada si arestati fiindca trimiteau un e-mail sau procurorii cadeau in mod misterios de la balcon. Asta mi-a dat un impuls si, pe langa cariera mea profesionala de cadru universitar la Iasi si de avocat, am continuat sa activez pentru PNL, mai mult ca un expert legat de un partid politic. Intre 2002 si 2005 am fost vicepresedinte Comisiei pentru justitie si drepturile omului in ceea ce a fost atunci un fel de shadow government, un guvern in oglinda al PNL. Dupa castigarea alegerilor s-a pus problema resurselor umane care trebuie implicate in actul de guvernare si am acceptat cu mare placere sa fiu numit la acea data la conducerea Departamentului de Inspectie al Primului Ministru, avand o foarte buna cunoastere teoretica a domeniului protectiei fondurilor comunitare.
 
Interviu realizat de Razvan Braileanu