Astăzi va avea loc, la Casa de Cultură din Bacău, lansarea candidaţilor Tineretului Naţional Liberal (TNL). În avanpremiera evenimentului, liberalul Tudor Chiuariu, care va candida la Colegiul nr. 1 Bacău, în zona de sud a orasşului, afirmă că promovarea tinerilor este o prioritate pentru PNL şi că tinerii sunt aceia care vor schimba cu adevărat clasa politică.

- De ce a ales PNL Bacăul pentru a lansa cei mai tineri candidaţi la alegerile pentru Parlament?

- Bacăul este un loc special pentru PNL datorită creşterii simpatiei faţă de liberalism în rândul băcăuanilor. În ultimii ani, din motive care ţin cel mai probabil de schimbările economice şi sociale petrecute în România, dar şi de eforturile făcute de noi, ca partid, Moldova întreagă a evoluat politic de la socialismul de tip iliescian la liberalismul modern al PNL. Bacăul este, în acest sens, un centru de răspândire a ideilor liberale şi acesta este principalul motiv pentru care am hotărât să organizăm aici această lansare.

- Dar de ce tocmai lansarea tinerilor?

- Realitatea este că Moldova şi, în particular, Bacăul au promovat în ultimii ani şi promovează şi acum foarte mulţi tineri. Bacăul este chiar un exemplu din acest punct de vedere. Nu mai puţin de cinci dintre candidaţii PNL la Parlament au vârste mai mici de 40 de ani. Pe lângă mine, mai sunt: Ionel Palăr, Gabi Lupu, Marius Danciu, Cristian Cojocaru şi Marius Danciu.

- Este deci o încercare electorală de a atrage atenţia asupra PNL şi de a populariza numele candidaţilor?

- Fireşte că este şi aşa ceva, suntem într-o perioadă electorală. Scopul nostru principal este însă altul: acela de a atrage atenţia asupra unei politici de promovare a membrilor PNL. Ponderea candidaţilor tineri din partid nu este deloc neglijabilă. Avem, la nivel naţional, peste 50 de persoane, membri ai TNL, care vor candida la alegerile uninominale.

Modelul noului om politic: tânăr ales uninominal.

- Este tinereţea un merit?

- Aş putea să răspund tot cu o întrebare: este bătrâneţea sau adolescenţa sau oricare alta vârstă un merit? Evident, nu. Atunci care este rostul acestei "politici de partid"? Rostul este de a realiza într-un timp cât mai scurt cu putinţă o schimbare semnificativă a clasei politice. Tinerii reprezintă, fără umbră de îndoială, avangarda acestei schimbări. Dorim o schimbare a persoanelor, cum se spune, dar în primul rând o schimbare de mentalitate. Ca parlamentar de Bacău, mă voi implica foarte mult în atragerea tinerilor băcăuani în politică. Avem nevoie de politicieni mai sinceri şi mai buni, de politicieni curaţi şi apropiati de oameni.

- S-a spus în repetate rânduri că tinerii care intra astazi în politica nu fac decit sa învete si sa perpetueze practicile si gindirea politicienilor care, de 18 ani, sint învechiti în rele. Cum veti determina aceasta schimbare?

- Tinerii care vor candida anul acesta vor avea un mare avantaj faţă de cei care au intrat în politică, să spunem, în urmă cu 10 ani. Ei vor candida într-un colegiu şi vor primi nominal votul oamenilor. Tinerii nu vor mai fi ascunşi pe o listă de partid sub câteva nume grele. În consecinţă, cei care vor fi aleşi vor avea o independenţă mult mai mare. Vor fi mai puţin empatici cu practicile trecutului, vor veni cu un suflu nou, cu un nou limbaj şi cu noi practici şi astfel vor contribui la schimbare.

- Aşadar, PNL este un partid vechi, dar promoveaza oameni tineri.

- Aş spune, glumind, că PNL e cel mai tânăr partid bătrân din Europa. Dupa 1989, fruntaşi ai PNL care au activat înainte de venirea comunismului, ca Radu Câmpeanu, au reapărut în spaţiul public şi în politică. Vârsta lor înaintată, faptul că se luptaseră -într-un fel sau altul- cu regimul comunist, putea constitui o garanţie morală pentru noi. Prea puţin însă a contat participarea acestor personalităţi la acţiunea politică propriu-zisă şi mai ales la activitatea executivă. Astfel, s-a creat percepţia că partidele istorice, adică PNL şi PNTCD, înseamnă nici mai mult nici mai puţin decât două-trei repere istorico-morale, înseamnă două-trei statui de bătrâni. Aş vrea să corectez această percepţie şi acest mit. Pe vremea când acţionau în politica românească, bratienii nu erau deloc bătrâni, erau tineri ca şi noi. În perioada interbelică, Radu Câmpeanu era foarte, foarte tânăr. În realitate, PNL a fost dintotdeauna un partid al tinerilor, al celor care promovează noul şi schimbarea.

- Da, numai că acum tinerii nu-i înlocuiesc pe Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu-Quintus, ci pe alţii, făcuţi după revoluţie, pe acei parlamentari care dorm în scaune şi vorbesc la mobile în timpul adoptării legilor.

- Domnul Radu Câmpeanu va fi în orice caz prezent la lansare şi va da mai departe tinerilor făclia liberalismului. Cât priveşte tipul de parlamentar la care faceţi referire, sper că el va fi tot mai puţin reprezentat în viitor.

Alegerile din 30 noiembrie sunt şansa de a ne desprinde definitiv de trecut

- La 30 de ani aţi fost numit ministru al Justiţiei.

- Da, eu sunt un exemplu foarte bun pentru a demonstra că în PNL au fost promovaţi tinerii.

- La ce va conduce implicarea tinerilor în politică?

- În ultimii patru ani, liberalii au promovat foarte mulţi tineri, iar rezultatele pozitive au început să se vadă. A fost o schimbare majoră în ce priveşte promovarea în politică. S-a creat până acum o schimbare de atmosferă, o schimbare a stilului de a face politică şi a limbajului folosit. Politicienii tineri sunt mai puţin duplicitari şi mai comunicativi, în sens real. Sunt mult mai capabili de o perspectivă obiectivă asupra situaţiei şi de întelegerea nevoilor oamenilor. Nu în ultimul rând, sunt, în general, mai bine pregătiţi. Mulţi dintre ei au studiat în străinătate. Pentru ei, doctrina politică nu mai este o vorbă goală, ştiu să lucreze pe proiectele europene, să aplice politici publice coerente, ştiu adică să rezolve probleme.

- Cui se datorează această schimbare?

- Conducerii actuale a PNL, în primul rând premierului Tăriceanu, care a avut curajul să meargă pe mâna tinerilor. Imediat dupa intrarea la guvernare, în 2004, PNL a luat decizia de a curăţa politica de sechelele comunismului, dar acest lucru nu a fost suficient pentru a realiza o schimbare fundamentală a clasei politice. De aceea, s-au luat încă două măsuri esenţiale: introducerea votului uninominal şi promovarea sistematică a noilor generaţii în politică. Odată cu aceste alegeri, se va putea spune, cred, că România a ieşit cu totul din comunism.

Tudor Chiuariu este un tânăr, dar experimentat om politic liberal. După ce a condus Departamentul pentru Lupta Antifraudă (2005-2007), Tudor Chiuariu a ocupat funcţia de ministru al Justiţiei (2007). În prezent, este consilier de stat al Primului-ministru. Liberalul Tudor Chiuariu va candida la Bacău, în Colegiul nr.1, pentru Camera Deputaţilor.

Ziarul de Bacău, 30 octombrie 2008,

 De Claudiu Tanasescu.