Tudor Chiuariu, Şeful Departamentului de inspecţie al Primului Ministru, este unul din acei tineri (are 29 de ani), nevirusaţi de comunism, pe competenţa şi responsabilitatea cărora actuala putere mizează în lupta împotriva corupţiei. Înainte de a deveni secretar de stat, şeful Departamentului de Inspecţie al Primului Ministru şi Urmărirea Folosirii Transparente a Fondurilor Comunitare, Tudor Chiuariu a absolvit Facultatea de Drept, precum şi studii postuniversitare de drept european.

Care este obiectul de activitate al Departamentului de Inspecţie al Primului Ministru?
În contextul deschiderii negocierilor de aderare la UE pe capitolul 28 ("Control financiar"), una dintre condiţionalităţi s-a referit la înfiinţarea sau stabilirea către o instituţie deja înfiinţată a punctului de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). S-a luat decizia ca acest punct de contact să fie Corpul de Control al Primului Ministru, ulterior Corpul de Control al Guvernului. Din martie 2004, o dată cu reorganizările care au avut loc la nivelul administraţiei publice centrale, această calitate, de punct unic cu OLAF, îi revine Departamentului de Inspecţie al Primului Ministru şi de Urmărire a Utilizării Transparente a Fondurilor Comunitare. Pe 3 ianuarie 2005 am fost numit secretar de stat, şef al departamentului.

Care sunt obiectivele mandatului dumneavoastră?
Un obiectiv al mandatului meu este separarea activităţii de control administrativ intern asupra autorităţilor şi instituţiilor publice, dispus de către primul ministru, de activitatea de control al utilizării fondurilor comunitare pentru a garanta independenţa efectivă a acestei activităţi.

Deci nu veţi fi copia administrativă a lui Victor Ponta...
Îmi place să cred că nu. Un al doilea obiectiv este legat de elaborarea unei strategii de luptă antifraudă, pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, strategie unică în ţările membre şi candidate. Numai România are o asemenea iniţiativă. Strategia va fi adoptată prin hotărâre de Guvern, cel mai probabil până la sfârşitul lunii iunie 2005. Ea trasează responsabilităţi nu numai în sarcina departamentului, ci şi în sarcina altor instituţii responsabile, cum ar fi Ministerul de Finanţe, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Agriculturii, Agenţia SAPARD, Ministerul Transporturilor, aşadar, toate instituţiile care au un rol în contractarea, derularea, monitorizarea fondurilor europene.

Cum se derulează procesul de inspecţie?
Dacă e vorba de o faptă de natură penală, atunci dosarul se duce la PNA. Dacă e vorba de posibile nereguli administrative, atunci el vine la noi. Orice entitate care utilizează fonduri comunitare este obligată să ne furnizeze toate informaţiile şi datele pe care noi le cerem cu privire la proiectele pe care le gestionează.

Puteţi întreprinde investigaţii şi la faţa locului?
Facem tot ce putem pentru întărirea cadrului legal în care îşi desfăşoară activitatea departamentul. În acest sens, va fi emisă o ordonanţă de urgenţă, care are forţa unei legi. Noi coordonăm această luptă antifraudă şi o coordonăm şi faţă de entităţi din afara Executivului, cum ar fi PNA şi instanţele judecătoreşti. Nu în sensul că intervenim în cadrul procedurilor judiciare, ci în sensul că ei trebuie, de pildă, să ne furnizeze informaţii. Să ştim: Dacă noi le-am trimis un dosar, ce soluţie s-a dat la Parchet? A fost trimis în judecată? Dacă a fost trimis în judecată, este o hotărâre definitivă, de condamnare sau de achitare? S-a recuperat prejudicul, dacă s-a produs un prejudiciu? Până la urmă, acesta este scopul final al întregului lanţ.

Câte dosare aţi rezolvat de la începutul mandatului?
De la sfârşitul lunii ianuarie şi până astăzi am deschis 27 de dosare. Am colaborat foarte bine până acum cu OLAF. Ei pot participa la investigaţiile deschise de noi. De asemenea, noi putem să le cerem asistenţă tehnică, aşa cum s-a întâmplat în cazul cel mai recent, cu fiul preşedintelui Senatului, care făcea nişte morişti economice prin intermediul unor firme pe care el le înfiinţase în Germania. Noi am bănuit acest lucru. El achiziţiona din România, pentru beneficiarii contractelor, aparatură, tot de la firmele lui, înfiinţate în Germania. Am cerut asistenţa OLAF, ei s-au adresat partenerilor germani, au venit cu informaţiile şi dosarul a plecat la Parchet.

Deci există o relaţie destul de strânsă cu OLAF...
Colaborăm foarte bine cu OLAF. Ei sunt foarte mulţumiţi în plan operativ, colaborarea cu noi este cea mai bună pe care o au. Sunt foarte mulţumiţi că noi le trimitem într-un timp foarte scurt rapoartele traduse, cele pe care le înaintăm la Parchet, există o consultare permanentă privind dosarele în lucru, pentru că, din moment ce noi le cerem asistenţă, se deschide şi la ei un dosar. E clar că e o chestiune transnaţională. Am de asemenea semnale foarte bune pe partea de training, pentru că training se face nu numai pentru instituţii din România, ci şi pentru câţiva dintre noii membri ai UE. De exemplu, facem în România pentru Polonia, Bulgaria şi Ungaria. Ca un pas următor, a fost înfiinţată o reţea a organizatorilor de training, adică din fiecare instituţie care participă la trainingurile organizate de noi există câte un responsabil care va avea grijă ca trainingul să se dezvolte în cadrul instituţiei respective.

Până unde merg competenţele în materie de inspecţie?
În acest moment, competenţele noastre nu sunt foarte mari, adică solicităm informaţii şi documente. Ceea ce vreau eu este să avem dreptul să facem controale la faţa locului, să beneficiem de sprijinul agenţilor de ordine publică pentru a ne duce la îndeplinire acest deziderat, dacă cumva întâmpinăm rezistenţă, vreau ca documentele care nu sunt la dispoziţia noastră să le putem avea în 10 zile şi nu în 30 cum se întâmplă acum, deci un termen mult, mult mai scurt. Vrem în acelaşi timp ca actele pe care le încheie inspectorii să poată fi folosite în cadrul procesului penal ca mijloace de probă.

În ce măsură există o legătură între activitatea Departamentului de Inspecţie şi lupta împotriva corupţiei?
Noi avem o strategie separată de luptă antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale comunităţilor Uniunii Europene. Eu sunt membru de drept în Consiliul de Implementare a Strategiei de Luptă Împotriva Corupţiei. Sigur că, dacă va fi nevoie de o corelare între măsurile din strategia anticorupţie şi cele din strategia antifraudă, va fi făcută pe această cale, pentru că eu particip la lucrările Consiliului de Implementare.

lang=FR>Departamentul pe care-l coordonaţi reprezintă doar interesele Uniunii Europene? Cum este implicată România în această activitate?
Noi urmărim să ne asumăm toate obligaţiile care decurg din calitatea de stat membru. De la 1 ianuarie 2007 nu vom avea numai venituri care vin spre noi dinspre UE, ci vom constitui şi resurse. O parte din TVA, taxa pe care am putea-o numi de zahăr, se va duce la bugetul UE. Atunci controlul nostru se va extinde. Nu vom mai face control numai pe venituri, care vin de la UE spre noi, ci vom face control şi pe modul în care organele statului şi agenţii economici îşi plătesc TVA şi impozitele care sunt resurse la bugetul UE.

Interviu realizat de Arthur SUCIU