Potrivit deciziei Curţii Constituţionale, inspectorii de integritate ar încălca legea fundamentală atunci când constată că există „diferenţe vădite" între averea dobândită de demnitari şi veniturile realizate şi cer instanţei să stabilească partea nejustificată şi confiscarea ei. La fel ar fi încălcată Constituţia când inspectorii ar întocmi acte de constatare referitoare la conflictele de interese şi incompatibilităţi.

Guvernul a găsit, prin proiectul adoptat ieri, soluţia ca ANI să verifice declaraţiile de avere şi să întocmească, pe baza lor, rapoarte de analiză ce vor fi transmise ANAF şi/sau Parchetului în vederea sesizării instanţei de judecată. „ANAF sau Parchetul pot propune instanţei măsuri asigurătorii, precum sechestru ori poprire, şi declanşa procedurile specifice potrivit competenţelor legale. Spre exemplu, ANAF poate lua măsura impozitării bunurilor nedeclarate, potrivit Codului de Procedură Fiscală, sau la rândul său va sesiza Parchetul cu privire la săvârşirea unei infracţiuni", a detaliat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

Parlamentarii-jurişti, în dezbaterea cărora va ajunge proiectul în aceste zile, văd însă şi alte soluţii pentru ca ANI să funcţioneze fără a mai fi ridicate aceste probleme de constituţionalitate. În viziunea fostului ministru liberal de Justiţie Tudor Chiuariu, există posibilitatea ca ANI să fie gândită ca un organism administrativ-contravenţional în materie de declaraţii de avere şi interese. „ANI ar putea constata eventualele contravenţii şi aplica sancţiuni, de tipul amenzii. Ar trebui extinsă însă sfera contravenţiilor şi mărită limita maximă a amenzii. Complementar, ar putea dispune şi alte tipuri de măsuri, inclusiv confiscarea unei părţi din avere sau interzicerea exercitării unor funcţii pentru o anumită perioadă de timp", a explicat Chiuariu pentru România Liberă. Potrivit acestuia, într-un asemenea caz nu s-ar putea discuta de încălcarea Constituţiei. „Păi, ce, poliţiştii când dau amenzi încalcă legea fundamentală?", a arătat Chiuariu, subliniind că în opinia sa Curtea Constituţională şi-a schimbat cu 180 de grade poziţia faţă de 2007.

În opinia social-democratului Toni Greblă, preşedinte al Comisiei juridice din Senat, politicienii ar trebui mai întâi să convină asupra a ceea ce vor de la ANI. „Ar trebui luată o decizie politică la cel mai înalt nivel. Dorim ca ANI să aibă şi competenţe care ţin de sistemul de justiţie sau dorim să facă doar nişte cercetări preliminare?", a declarat senatorul PSD, precizând că abia după aceea se va putea stabili cu adevărat o soluţie.

„Nu trebuie să inventăm noi roata de la căruţă. Agenţii similare funcţionează în toate ţările europene, dar nu au putere decizională. Ele au doar competenţe legate de strângerea şi analizarea datelor şi deschid even­tual un proces în instanţa civilă. Confiscarea se poate face exclusiv în cazuri penale", a explicat pentru RL şi senatorul UDMR Gyorgy Frunda, preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului. În opinia acestuia, din noua lege a ANI ar trebui eliminaţi de la verificare soţii demnitarilor, pentru că aceştia nu se află într-o relaţie de rudenie cu cei care sunt obligaţi să-şi declare averile, ceea ce prevede, de altfel, şi proiectul Guvernului.

Două tipuri de declaraţii de avere

Judecătorii constituţionali au spus şi că publicarea decla­raţiilor de avere încalcă „dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private". Această problemă a fost rezolvată, în viziunea Guvernului Boc, prin instituirea a două tipuri de declaraţii de avere, numite „de patrimoniu": declaraţii publice şi declaraţii confidenţiale. Primele diferă faţă de cele din urmă prin faptul că nu cuprind adresele exacte ale proprietăţilor demnitarilor şi numele băncilor la care ei au conturi. Cu alte cuvinte, se vor declara casele, numărul conturilor şi valoarea lor, dar nu se vor oferi alte date de identificare.

Totodată, declaraţiile publice nu vor mai cuprinde numele şi adresa angajatorului la care lucrează soţia/soţul demnitarului, dar nici adresele firmelor de unde provin veniturile acesteia/acestuia. Şi pe această problemă, juriştii văd posibile mai multe variante. Senatorul PSD Toni Greblă spune că ar exista cel puţin trei soluţii. Prima ar fi ca declaraţiile de avere să ajungă la ANI spre verificare, dar informaţiile din ele să fie confidenţiale. A doua posibilitate ar fi ca declaraţiile să fie făcute publice, dar numai în anumite condiţii. În fine, a treia variantă ar fi ca, în momentul completării declaraţiei de avere, demnitarul să completeze încă o declaraţie, prin care să spună dacă vrea sau nu ca informaţiile despre averea sa să fie confidenţiale.

O variantă asemănătoare îmbrăţişează şi deputatul Tudor Chiuariu (PNL), şi senatorul Ioan Chelaru (PSD), spunând că declaraţiile de avere pot fi făcute publice „cu acceptul persoanei în cauză", după modelul Parlamentului European. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda spune, în schimb, că ar trebui păstrate în declaraţiile de avere doar acele informaţii care sunt oricum publice, de genul imobilelor, maşinilor şi veniturilor pentru care demnitarul plăteşte impozit. „Celelalte bunuri, care ţin de intimitatea familiei, ar trebui puse în plic şi trimise la ANI, inspectorii urmând să le analizeze şi să tragă o concluzie, dar să nu le facă publice", a mai arătat preşedintele Comisiei pentru drepturile omului. ­

Proiectul Boc

* ANI va verifica declaraţiile de avere şi va întocmi rapoarte de analiză pe care le va transmite ANAF şi/sau Parchetului.

* Instanţa de judecată va fi sesizată de ANAF sau Parchet, nu de inspectorii de integritate, putându-se ajunge la sechestru asupra bunurilor.

* ANAF poate lua şi alte măsuri, conform Codului de procedură fiscală, precum impozitarea bunurilor nedeclarate.

* Demnitarii vor depune două declaraţii de avere: una publică, cealaltă confidenţială.

* În declaraţia publică vor apărea imobilele deţinute, dar fără adresă, numărul conturilor şi valoarea lor, dar fără numele băncilor la care sunt deschise.

* Declaraţiile publice nu vor mai cuprinde informaţii despre soţul/soţia demnitarului (numele şi adresa angajatorului sau a firmelor de unde provin veniturile).

* Dosarele şi probele administrate până acum
de ANI rămân valabile, în scopul valorificării anchetelor deja efectuate.

Consultă lista cu parlamentarii şi miniştri care au răspuns demersului Romaniei libere de a-şi publica declaraţiile de avere, indiferent de ce se întîmplă cu ANI